Lista picturilor originale semnate de Conghilete Constantin
DISTRIBUIE ACEST ARTIST PE FACEBOOK:
M-am născut în comuna Stolnici, județul Argeș. - Am locuit în Galați. - Am fost muncitor feroviar aproape 30 de ani. - În anii 1980 am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, secția cine-foto. - În anul 2018 am absolvit cursurile Facultății de Artă „Dunărea de Jos” din Galați, domeniul arte vizuale, programul de studii Arte plastice - pictură. Tematica picturilor mele sunt rod al inspirației din istorie, religie, filozofie, mitologie dar și din memoria vieții mele.
Profesorii mei: - Nicolae Cărbunaru, - Liliana Negoescu, - Liviu Nedelcu, - Tudor Ioan, - Gabriela Georgescu, - Dan Basarab Nanu, - Tudor Șerban.
Am participat la expozițiile de grup realizate în cadrul facultății, acestea având loc la: - Centrul Cultural Galați, - La Galeriile de Artă ale Universității „Dunărea de Jos”, Galați și Iași – Expoziția „Art. Viziuni contemporane 2016” din cadrul Festivavului internațional A.R.T.E. ediția a VI-a, mai – iunie 2016 – mențiune specială, categoria studenți – tehnică mixtă. - La Muzeul Arhiepiscopiei Dunării de Jos Galați – „Icoana – Frumusețe a ortodoxiei”, 20 martie 2016. - Expoziția de artă „Mărășești, Mărăști, Soveja 1917 – In Memoriam”, 4 august 2017, la Galeriile de Artă din Focșani. - Expoziția de artă „Mărășeștiul, în inima mea” – 6 august 2018, ediția a V-a, la Galeriile de Artă din Focșani.
M-am născut în comuna Stolnici, județul Argeș. - Am locuit în Galați. - Am fost muncitor feroviar aproape 30 de ani. - În anii 1980 am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, secția cine-foto. - În anul 2018 am absolvit cursurile Facultății de Artă „Dunărea de Jos” din Galați, domeniul arte vizuale, programul de studii Arte plastice - pictură. Despre mine și despre pictura mea Puncte...Linii...Forme... Culori... Imagini... Ideii...iată ce se mai pot găsi în capul meu vechi de aproape 60 de ani. De foarte mulți ani mi-am creat un „univers vizual” mintal doar al meu și în care trăiesc numai eu, eu „în lumea mea”. Tot ceea ce mai pot face este să îl fac vizibil apropiaților mei și totodată celor care vor să mă înțeleagă. Ca în orice „lume” vizuală sau imaginară, formele ce o compun exprimă alcătuirea de ansamblu dar și caracteristicile lor particulare. În funcție de natura acestor caracteristici, pe baza celor văzute și acumulate, intuite sau dorite se nasc idei. Acestora le lărgesc „granițele”, le modific conținuturile câteodată în funcție de natura interpretării sau a observațiilor. Astfel, ghidat „canoanele” artei pe care le încalc voit și frecvent, dau o formă vizibilă a unei lumii văzută de mine. Drumul de „căutare a formei” în vizualul natural este de cele mai multe ori spontan și scopul ei este ca ea, forma, să fie percepută ca o creație. De foarte multe ori mi s-a întâmplat ca în orele petrecute în fața șevaletului să insist asupra unui detaliu.
Fără să-mi dau seama, ajung la final să scot o lucrare mult finisată, ceea ce nu mi-am dorit inițial. Apolinicul din mine, de multe ori, uită de el și îl împiedică să se exprime așa cum își dorește. Atunci este necesar revenirea la realitate și adaptarea situație în funcție de ceea ce îmi doresc. Spontaneitatea imaginii artistice, prin conotații simbolice cu rol informator, meditator, este ceea ce vreau să fac vizibil și acestea sunt o caracteristică a artistului dionisiac.
Lucrările mele de pictură sunt realizate în diferite timpuri, locuri și contexte sociale. Ținta mea artistică, îndrăznesc să afirm, este ca ele, picturile, să fie semnificative și „utile” mediului sau necesare unui context spiritual. Am abordat fel de fel de tematici, dar cele care mă atrag în mod special sunt cele legate de activitatea omului. Viața cotidiană a omului este sursa de inspirație pentru mine. Trăirile lui, de cele mai multe ori, mi le asum pe timpul lucrului și astfel, dau o altfel de formă a vieții, o formă reală sau închipuită, folosind spontaneitatea. Viața este ea însăși o „formă” care se naște, se dezvoltă, degenereagă, își pierde aspectul și apoi se transformă în alte forme.
După relatările mele de până acum, sunt sigur că mă veți trece în categoria celor ce încă mai pictează tradițional, cu penelul, cuțitul de paletă, în rând cu cei care preferă să-și pregătească singuri pânza și cărora le place pictura de șevalet. Eu consider că nu este nimic rău. Am experimentat multe stiluri „moderne”. Toate sunt interesante, impresionante chiar, ingenioase, mișcarea artistică informală mi-a oferit multe exemple. Dar să nu uităm că în domeniul artei este loc pentru toți. Este adevărat că există multe stiluri, curente, mișcari artistice ce dau o formă nouă și modernă artei, dar consider că statutul de artist trebuie să se clădească pe emoțiile, trăirile și sentimentele momentului. Arta trebuie să reflecte esența umană, permițându-i să înregistreze momentele omului cele mai glorioase sau mai întunecoase și tot ea „ne eliberează de constrângerile fizice spre a transcende și a explora frumusețea spirituală a universului în care trăim”, scrie Nigel Wyman, specialist în arta spațiului.
Țin să fac cunoscut faptul că pe parcursul desfășurării actului de creație pe suprafața pânzei se întâmplă ca imaginile să capete fel de fel de valențe, câteodată imposibil de cuprins dintr-un singur unghi de vedere. Și atunci când sunt într-o astfel de situație, iarăși apolinicul din mine mă întreabă: oare ce ar trebui să redau din toate acestea și cum să le transmit? Într-un labirint al existenței sociale, situația de impas sau de rătăcire este des întâlnită și uneori apare surpriza direcțiilor blocate la un moment dat. În labirintul paralel din noi, aceste direcții sunt ușor de urmat, chiar dacă sunt blocate. Poate că las impresia că sunt un „ciudat” pentru cei ce citesc aceste rânduri, dar țin să afirm că aceste simțiri există în fiecare din noi, chiar dacă suntem artiști, ingineri, lieterați sau oameni ai armelor. Doresc în continuare să vorbesc despre lucrările care însotesc acest scurt articol despre mine și despre activitatea mea. În centrul atenției mele este omul.
Nu sunt un portretist, dar vreau să arăt semenilor mei, creația omului. El în fiecare zi crează „ceva”. Dacă nu ceva material, atunci îi vine în cap o idee, o dezvoltă și tot face ceva. Pe om l-am postat în diferite momente ale vieții lui. Cu toate că nu este reprezentat portretistic, el este prezent prin creația sa. În lucrarea „Răscruce de drum”, pe om , la o cercetare mai atentă îl veți descoperi sub forma unei „forme”. Tematica picturilor mele sunt rod al inspirației din istorie, religie, filozofie, mitologie dar și din memoria vieții mele.
